Ce?

Distribuția duală are loc atunci când un furnizor vinde bunuri sau servicii atât direct cât și prin intermediul unor distribuitori independenți, concurând astfel cu acești distribuitori independenți pe piața din aval. Un exemplu clasic ar fi cel al unui producător al unei mărci de îmbrăcăminte care vinde respectivele haine în magazinele proprii dar se bazează și pe vânzători cu amănuntul independenți care vând hainele în magazinele lor.

Distribuția duală nu este, nici pe departe, un fenomen nou. Încă din 2010, sistemul era aplicat de producători din motive diverse: pentru a da un exemplu distribuitorilor lor independenți prin așa-numitele „magazine-emblemă”, pentru a oferi o clienților finali o alegere mai largă, etc. Distribuția duală a devenit însă tot mai importantă în ultimii zece ani datorită creșterii importanței vânzărilor online.

Utilizarea tot mai frecventă a distribuției duale a determinat Comisia Europeană să analizeze dacă actualul cadru juridic mai este adaptat la condițiile de piață astfel cum s-au schimbat dar a determinat și actorii interesați să indice anumite probleme ale acestui cadru juridic. Această alertă de numărătoare inversă discută despre schimbul de informații în contextul distribuției duale, în special în ceea ce privește furnizorii de servicii de intermediere online sau platforme terțe.

Un furnizor de servicii de intermediere online operează o platformă hibridă atunci când, pe de-o parte, oferă servicii de intermediere online, adică platforma și, pe de altă parte, vinde totodată bunuri sau servicii pe platforma sa proprie concurând cu companiile care utilizează platforma.

Relația specială de concurență între doi utilizatori ai platformei atunci când unul dintre aceștia controlează platforma poate ridica probleme de natură orizontală. De exemplu, Comisia Europeană a decis în 2019 să demareze o investigație privind presupuse acte de încălcare a legislației de concurență împotriva Amazon (proceduri încă în desfășurare). Îngrijorările Comisiei Europene sunt legate de acordurile standard dintre Amazon și vânzătorii care utilizează platforma sa marketplace și care permit Amazon să utilizeze informații sensibile din punct de vedere concurențial privind activitățile pe platformă ale vânzătorilor concurenți.

Acum?

În momentul de față, nici VBER și nici Orientările Verticale nu arată dacă exceptarea pe categorii acoperă acordurile verticale dintre un furnizor de servicii de intermediere online care vinde totodată bunuri sau servicii în concurență cu companiile cărora le prestează astfel de servicii (cazul unei platforme hibride) și respectivele companii. Art. 2(4), prima teză, din VBER prevede că exceptarea nu se aplică acordurilor între concurenți.

În cazul unei platforme hibride, furnizorul serviciilor de intermediere online și vânzătorii pe platforma marketplace sunt vânzători concurenți pe platforma respectivă.

Astfel, întrebarea este dacă excepția instituită de art. 2(4), teza a doua, din VBER cu privire la distribuția duală se aplică și în cazul platformelor hibride. Una dintre diferențele între scenariul distribuției duale și scenariul platformei hibride este că, în cazul distribuției duale, părțile utilizează canale de distribuție diferite. Din contră, în cazul unei platforme hibride, platforma este unicul canal de distribuție, utilizat atât de către furnizorul platformei cât și de vânzătorii concurenți care o utilizează.

 

Viitorul după 1 iunie 2022?

Art. 2(7) din propunerea de VBER clarifică faptul că excepția instituită de art. 2(4), teza a doua, din VBER cu privire la distribuția duală nu se va aplica în cazul unei platforme hibride. Astfel, acordurile verticale între un furnizor de servicii de intermediere online cu funcție hibridă și companiile cărora le oferă serviciile de intermediere nu vor beneficia de exceptarea pe categorii conform VBER. Definiția furnizorilor de servicii de intermediere onșine (art. 1(1)(d) din propunerea de VBER) este largă și pare să includă, de exemplu, producători și reprezentanți care își deschid propria platformă altor reprezentanți care oferă bunuri sau servicii concurente.

În practică?

Acordurile verticale între o platformă hibridă și utilizatorii ei trebuie analizate, de la caz la caz, în special prin raportare la Orientările Verticale și Orientările privind acordurile orizontale. Această analiză trebuie să acopere toate aspectele relației între furnizorii de servicii de intermediere online care au o funcție hibridă și companiile cărora le oferă serviciile de intermediere online, inclusiv, de exemplu, orice schimb de informații între acestea.

Evaluare?

Art. 2(7) din propunerea de VBER clarifică întrucâtva evaluarea acordurilor verticale încheiate de un furnizor de servicii de intermediere online cu companiile care vând bunuri sau servicii pe platformă în concurență cu furnizorul respectivelor servicii.

Totuși, anumite întrebări subzistă. Art. 2(7) din propunerea de VBER prevede că excepția instituită de art. 2(4) din propunerea de VBER (exceptarea în cazul distribuției duale) nu este aplicabilă însă nu include în sfera de excludere și art. 2(5) din propunerea de VBER (care se referă la schimbul de informații). Asta ar părea să sugereze că furnizorii de servicii de intermediere online ar putea totuși beneficia de exceptarea pe categorii dacă respectă regulile privind schimbul de informații la care se referă art. 2(5) din propunerea de VBER. Paragraful 92 din propunerea de Orientări Verticale pare să indice însă altceva și sugerează că o evaluare de la caz la caz este necesară în orice situație. Această posibilă inadvertență ar trebui remediată în varianta finală a textelor.

Paragraful 92 din propunerea de Orientări Verticale prevede că acordurile verticale între o platformă hibridă și utilizatorii ei trebuie evaluate de la caz la caz și trimite la secțiunea 8 din Orientările Verticale. Secțiunea 8 a Orientărilor Verticale conține însă doar îndrumări generale pentru evaluarea acordurilor verticale din perspectiva art. 101 TFUE. Secțiunea nu oferă îndrumare în cazul specific al acordurilor verticale între un furnizor de servicii de intermediere online cu funcție hibridă și companiile cărora le oferă aceste servicii. Astfel, rămâne neclar cum ar trebui să fie evaluată această importantă zonă a acordurilor verticale, mai ales în ceea ce privește, de exemplu, informațiile care pot fi schimbate între o platformă hibridă și utilizatorii ei.

 

· Planul este ca versiunea finală a VBER să intre în vigoare pe 1 iunie 2022.

 

Vrei să știi mai multe? Fii pe fază…

Numărând invers până pe 1 iunie 2022, ne propunem să vă oferim actualizări periodice și know-how-ul juridic necesar pentru a pregăti complet afacerea ta pentru viitor. Vă rugăm să verificați și platforma Distribution Law Center (www.distributionlawcenter.com) și pagina noastră LinkedIn pentru mult mai multe informații despre regulile care guvernează acordurile de distribuție, atât din perspectiva dreptului concurenței cât și din perspectiva dreptului comercial.  27 de echipe specializate din tot SEE lucrează din greu pentru a transforma platforma în sursa voastră preferată de îndrumare și informație.

Print Friendly, PDF & Email