Ștefan Diaconescu, Partner
Alexandru Terța, Partner
Odată cu implementarea noului sistem național privind factura electronică RO e-Factura, legiuitorul a considerat necesară:
– actualizarea prevederilor Legii nr. 241/2005 de prevenire și combatere a evaziunii fiscale în sensul introducerii de noi infracțiuni, precum și
– modificarea cauzelor de nepedepsire și de diminuare a limitelor de pedeapsă raportat la unele dintre aceste infracțiuni.
Noile reglementări reliefează o agravare a răspunderii penale, introducând noi infracțiuni, completând incriminările deja existente ori majorând limite de pedeapsă în anumite cazuri (3-10 ani în varianta tip a evaziunii fiscale, față de 2-8 ani în trecut).
Totodată, în ceea ce privește cauzele de nepedepsire ori de reducere a limitelor de pedeapsă, noile reglementări conduc la o situație mai dificilă pentru contribuabili.
Astfel, legiuitorul a extins sensului sintagmei „documente legale” prevăzută de art. 2 lit. c din lege prin introducerea noțiunii de factură electronică emisă, transmisă și primită utilizând sistemul RO e-Factura.
De asemenea, la art. 9 alin. (1) au fost completate literele c), d) și e), prevederile acoperind acum și situațiile în care fapta este comisă prin documentele electronice. La același articol, două noi litere, lit. h) și i), incriminează fapte comise exclusiv în sistem electronic.
Un alt element de noutate introdus prin Legea nr. 126/2024 este reprezentat de art. 92 și 93. Primul privește fapte comise în legătură cu declarațiile și informațiile privind TVA prin diminuarea resurselor bugetului de stat, însă a fost prevăzută ca limită minimă a prejudiciului suma de 1.000.000 EUR.
Al doilea articol se referă la operațiunea de creditare ce are ca scop efectuarea unor plăți cu sume de bani care provin din omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate și/sau a veniturilor realizate a unuia sau mai multor contribuabili.
Actuala reglementare aduce modificări substanțiale și articolului 10 din Legea nr. 241/2005, cu privire la cauzele de nepedepsire, respectiv de atenuare a răspunderii penale.
Astfel, noile prevederi permit contribuabilului repararea integrală a prejudiciului de până la 1.000.000 EUR, majorat cu cote fixe din cuantumul acestuia, în funcție de momentul procesual la care intervine repararea, în vederea aplicării unor cauze de nepedepsire, respectiv:
– se va achita prejudiciul majorat cu 15% la care se adaugă dobânzile și penalitățile, până la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu;
– se va achita prejudiciul majorat cu 25% la care se adaugă dobânzile și penalitățile, în cursul urmăririi penale;
– se va achita prejudiciul majorat cu 50% la care se adaugă dobânzile și penalitățile, în cursul camerei preliminare sau al judecății, până la pronunțarea unei hotărâri în primă instanță;
– se va achita prejudiciul majorat cu 100% la care se adaugă dobânzile și penalitățile, în cursul judecății în apel, până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
De asemenea, art. 10 prevede și cauze de reducere a limitelor pedepselor prevăzute de lege, respectiv:
– se reduc la jumătate aceste limite în ipoteza reparării integrale a prejudiciului, prin plata efectivă, până la primul termen de judecată și, totodată, organul judiciar are facultatea de a aplica pedeapsa cu amendă, dacă prejudiciul stabilit nu depășește 1.000.000 EUR;
- se reduc la jumătate aceste pedepse în ipoteza în care făptuitorul aduce la cunoștința organelor de urmărire penală sau a organelor fiscale fapta sa și contribuie la tragerea la răspundere penală a altor participanți la infracțiune, cel mai târziu la împlinirea unui termen de un an de la epuizarea faptei și înainte ca organele de urmărire penală să fi fost sesizate cu privire la aceasta.
În ceea ce privește cauzele de agravare a răspunderii penale, acestea au fost reconfigurate prin noile modificări legislative. În cazul prejudiciilor ce depășesc suma de 500.000 EUR, limitele de pedeapsă se majorează cu 3 ani iar atunci când fapta a generat un prejudiciu mai mare de 1.000.000 EUR limitele de pedeapsă se majorează cu 5 ani, astfel că a fost extinsă sfera de aplicare a normei de bază, în varianta-tip.
Și în materia prescripției răspunderii penale au fost aduse noutăți: introducerea articolului 101 în legea nr. 241/2005, care prevede momente distincte de regula generală de la care poate să curgă termenul de prescripție, respectiv data sesizării organelor de urmărire penală ori a organelor fiscale, dar nu mai târziu de împlinirea unui termen de 10 ani de la data comiterii infracțiunii.
Prin urmare, termenul de prescripție a fost prelungit cu un maxim posibil de 10 ani față de regula generală prevăzută de Codul Penal, respectiv că acesta începe să curgă de la data săvârșirii faptei.
În ceea ce privește competența de soluționare a cauzelor privitoare la infracțiunile prevăzute la articolele 8, 9 și 92 din lege, legiuitorul a atribuit-o Direcției Naționale Anticorupție atunci când prejudiciul depășește 10 milioane de lei.
